Arhiva Comunicate
COMUNICAT

28 Februarie - Ziua Protectiei Civile din Romania
(27.02.2017)



La 28 februarie, sarbatorim Ziua Protectiei Civile din Romania, data la care Regele Carol al II-lea semna Inaltul Decret Regal din 1930, publicat la 23 martie 1933 in Monitorul Oficial al Romaniei ca Regulamentul Apararii Pasive contra Atacurilor Aeriene.
Momentul este considerat drept actul de nastere al Protectiei Civile, institutie care, initial, purta denumirea de „Aparare Pasiva”. In timp, conceptul de protectie civila a evoluat foarte mult, de la nevoia de a apara populatia de efectele bombardamentelor, la un mecanism care sa faca fata numeroaselor provocari generate de situatiile de urgenta.
Din anul 2004, activitatea de protectie civila se desfasoara la nivel national in cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivelul judetului nostru in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Bucovina” - Suceava.
Cu prilejul acestei aniversari, pompierii militari suceveni organizeaza o serie de activati. Astfel, in data de 28 februarie, atat la sediul inspectoratului (Suceava), cat si in subunitatile din judet (Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Solca, Siret, Gura Humorului, Vicovu de Sus, Poiana Stampei si Dolhasca), se vor deschide portile intre orele 10:00-14:00, iar vizitatorilor le vor fi prezentate tehnica si echipamentele de interventie specifice.
De asemenea, reprezentanti ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta se vor afla la marile centre comerciale din municipiul resedinta de judet, pentru desfasurarea unor actiuni de informare preventiva a cetatenilor si distribuirea de flyere cu reguli de comportare, in situatia producerii unor dezastre naturale.
Cetatenii care ne vor vizita vor avea posibilitatea sa cunoasca autospecialele de interventie, echipamentele si mijloacele folosite de catre pompieri, misiunile la care participa salvatorii si vor asista la exercitii demonstrative de stingere si descarcerare.
Totodata, salvatorii suceveni ii vor invata pe copii masurile de protectie in caz de incendiu, inundatii, cutremur sau la descoperirea de munitii neexplodate.

* * *

In afara invatamintelor in plan militar, primul razboi mondial a generat serioase motive de reflectie si in planul protectiei populatiei civile in fata ororilor care l-au insotit. Si in Romania, ca de altfel in intreaga Europa, lipsa unei pregatiri anterioare si a unor masuri minime de protectie, au generat sute de mii de victime civile nevinovate care s-au adaugat celor de pe fronturile de lupta.
Supusa la primele atacuri din aer, la bombardamentele artileriei, dar si la atacuri diversioniste cu agenti microbieni care au dus la provocarea unor epidemii in masa, asa cum a fost tifosul exantematic, holera, febra tifoida, populatia de la orase si din mediul rural a avut de suferit din greu.
Pe timpul primei conflagratii mondiale s-a remarcat si prima actiune de anvergura de evacuare, din fata dusmanului, a valorilor si bunurilor industriale importante, a organelor puterii si administratiei, precum si a unei parti din populatie. Toate aceste invataminte au fost sintetizate dupa razboi in lucrari teoretice de pregatire a militarilor si autoritatilor, dar si in aparitia primelor reglementari pe linia apararii civile. Ca un prim pas in institutionalizarea sistemului de protectie a populatiei in caz de conflict armat, la 20 noiembrie 1924 se infiinteaza „Scoala Apararii Contra Gazelor” menita sa pregateasca in domeniu cadrele militare de la toate categoriile de arme.
Pe data de 1 ianuarie 1925 ia fiinta in mod oficial Serviciul Apararii Contra Gazelor din Armata Romana care, in afara de amintita scoala, mai cuprindea un laborator de cercetari si un atelier de reparatii. Preocuparile in domeniu impun aparitia, in anul 1926, a primului act normativ denumit „Instructiuni provizorii asupra protectiei contra gazelor de lupta”. Tot in acelasi an va apare si revista „Antigaz” care va indeplini un rol important in pregatirea cadrelor militare si educarea populatiei. Anul urmator, in revista „Antigaz” apare, sub semnatura col. Popescu George, seful Serviciului Apararii Contra Gazelor, articolul „Protectia populatiei civile contra gazelor de lupta”, care va prefigura cadrul organizatoric si misiunile viitoarei aparari civile.
Lucrarile Comitetului International al Crucii Rosii din anul 1928 pun pentru prima oara problema infiintarii unor structuri de protectie a populatiei impotriva atacurilor aerochimice, precum si pentru elaborarea unui act normativ in acest sens. Asa apare Decizia Ministerului de Razboi nr. 513 din 21 iunie 1928 de instituire a unei comisii mixte destinata „a studia si propune masuri pentru solutionarea problemei protectiei populatiei civile”. Din comisie, pe langa reprezentanti civili ai unor ministere, faceau parte delegati ai armatei, jandarmeriei, seful serviciului apararii contra gazelor, col. Popescu George, precum si seful pompierilor militari, col. Gheorghe Pohrib. Dupa un an de studii, comisia va prezenta guvernului „Instructiunile provizorii pentru organizarea protectiei civile contra gazelor de lupta” care vor fi aprobate de catre Consiliul de Ministri pe data de 25 octombrie 1929. Acest act juridic este primul de acest fel care reglementeaza infiintarea unei organizatii pentru protectia populatiei civile in caz de razboi.
Infiintarea, prin Legea 1911 din 31 martie 1932, a Inspectoratului General al Comandamentelor Teritoriale, se stabileste in sarcina acestui organism coordonarea lucrarilor si masurilor pentru apararea antiaeriana a teritoriului si populatiei impotriva gazelor de lupta. Cu un an inainte, datorita unor eforturi importante aparuse masca contra gazelor, model romanesc, apreciata ca fiind una dintre cele mai perfomante din acea vreme.
Inceputul reglementarilor de rang superior privind protectia populatiei si a bunurilor in caz de conflict armat este dat de „Legea asupra organizarii natiunii si teritoriului pentru timp de razboi” nr. 1245/1933 prin care se stipula incadrarea cetatenilor tarii in diferite organizatii paramilitare, inclusiv in cele de aparare civila pentru protectia populatiei si interventie in vederea inlaturarii efectelor atacurilor din aer. Strans legat de aceasta lege si anterior aparitiei ei, va intra in vigoare Regulamentul Apararii Pasive Contra Atacurilor Aeriene la 23 martie 1933, regulament aprobat prin Inaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie acelasi an. Prin acesta se stabilea ca „Apararea Pasiva este pregatita si pusa in aplicare pe intregul teritoriu de Ministerul de Interne prin Comisia Superioara de Aparare Pasiva”, intreaga problematica trecand de la Ministerul Apararii Nationale. Respectivul regulament stabilea atributii ministerelor, localitatilor urbane si rurale, intreprinderilor si institutiilor de tot felul. Se infiintau comisii de aparare pasiva la nivelul judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor rurale, precum si la nivelul intreprinderilor si institutiilor. Totodata erau instituite masuri prevenitive, masuri de salvare si era stabilit un document unic de infiintare a formatiunilor de interventie de la nivelul localitatilor, institutiilor si intreprinderilor, denumit Planul Apararii Pasive.
Inaltul Decret Regal nr. 468 din 28.02.1933, semnat de Regele Carol al II-lea, este considerat actul de nastere al Protectiei Civile din Romania, astfel ca la 28 februarie 2015 se sarbatoresc 82 de ani de la infiintarea PROTECTIEI CIVILE IN ROMANIA.
Prin acelasi regulament erau stabilite si masuri de competenta pompierilor militari, inclusiv de organizare si participare la exercitiile publice de alarmare si de pregatire a populatiei civile din localitatile unde existau subunitati ale acestora. Legea 815 din 3 aprilie 1936 privind organizarea Corpului Pompierilor Militari stabilea ca „Prevenirea si combaterea sinistrelor, precum si executarea masurilor impuse pompierilor prin Regulamentul Apararii Pasive Contra Atacurilor Aeriene sunt incredintate pe tot cuprinsul tarii Corpului Pompierilor Militari”. Organizarea si subordonarea dubla (Ministerului de Interne - administrativ; Ministerului Apararii Nationale - din punct de vedere al recrutarii, disciplinei si pozitiei militarilor), a Corpului Pompierilor Militari, a permis acestuia sa organizeze inca din timp de pace si subunitati de aparare pasiva pentru: observare si semnalizare; determinarea si identificarea gazelor de lupta; dezinfectare; salvarea ranitilor si gazatilor; indepartare a daramaturilor; ridicarea bombelor neexplodate etc.
Toate aceste formatiuni vor fi echipate si inzestrate cu echipament si aparatura specifica, inclusiv cu autospeciale si utilaje (cele din Bucuresti si din Ploiesti). De mentionat ca in toata perioada interbelica si pe timpul celui de-al doilea razboi mondial, pompierii militari au pastrat in compunerea lor unitati si subunitati de aparare civila, la nivelul Capitalei fiind organizat, in anul 1940, un Batalion de Pompieri de Aparare Pasiva cu patru companii (in afara celor sase, numai de pompieri, existente dinainte). O puternica organizare de pompieri si aparare pasiva a existat pe Valea Prahovei (un batalion care se va transforma in regiment dupa 3 august 1943).
In planul coordonarii apararii pasive a teritoriului, controversa iscata, pe fondul unor orgolii personale, de trecerea acesteia la Ministerul de Interne va fi rezolvata prin preluarea coordonarii de catre nou infiintatul Minister al Aerului si Marinei, in anul 1936. In realitate era vorba doar de Comitetul de Coordonare al Apararii Pasive alcatuit din reprezentanti ai ministerelor, precum si de un birou al apararii pasive, care vor functiona in cadrul acestui minister, partea operativa, de interventie si pregatirea populatiei ramanand in sarcina pompierilor militari, a organelor administratiei publice locale, precum si in aceea a conducerii intreprinderilor si institutiilor.
Cu organizarea mentionata, formatiunile de aparare pasiva ale localitatilor si stabilimentelor economice, ale Crucii Rosii si subunitatile de pompieri - aparare pasiva, isi vor face debutul la primele atacuri din aer de la Iasi din 23 iunie 1941. Faptul ca s-a tergiversat constituirea, inca din timp de pace, a unor formatiuni puternice de interventie specializata, pe zone si regiuni cu mare concentrare economica, a avut consecinte grave, mai ales pe timpul devastatoarelor atacuri din aer din anii 1943 - 1944, incepand cu atacul de la Ploiesti de la 1 august 1943. De altfel, chiar comandantul Comandamentului Apararii Pasive, generalul Gheorge Marinescu, arata cu putin timp inaintea atacului mentionat ca in afara pompierilor militari si, in mica masura, a trupelor chimice, nu mai exista arme care sa furnizeze efective nou infiintatului comandament. Acest tablou sumbru era „consecinta lipsei de intelegere, marginalizarii acesteia (apararii pasive n.n.) de catre autoritatile de stat civile si militare...”.
Ca un rezultat al modului in care s-a actionat pe timpul masivelor atacuri din august 1943, cand rafinariile din Ploiesti si Campina au fost atacate de 1760 de avioane anglo – americane, in Valea Prahovei se va infiinta un regiment de pompieri - aparare pasiva, care va fi desfiintat in anul 1945, an in care se desfiinta si Comandamentul Apararii Pasive din cadrul Subsecretariatului de Stat al Aerului, infiintandu-se Directia Apararii Pasive cu 11 ofiteri, 3 subofiteri si 10 civili. Ulterior, ca urmare a ordinelor Comisiei Aliate de Control, Directia va deveni Serviciu cu 4 ofiteri, 3 subofiteri si 6 civili.
In anii urmatori, se fac eforturi de organizare si reconstituire a structurilor de aparare pasiva, iar la 15 septembrie 1948 prin Ordinul 45.082 al Marelui Stat Major se reinfiinteaza Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului. Perioada de incertitudine si cautari a luat sfarsit prin Decretul 222 din 9 septembrie 1950 care prevedea masurile de organizare si functionare, pregatire si control privind apararea pasiva a teritoriului tarii. Noile reglementari juridice, de inspiratie sovietica, dau apararii locale antiaeriene un cadru organizatoric aparent perfectionat, care in anii ce vor urma va fi modificat, pana la disparitia respectivelor inadvertente, in raport de realitatile romanesti. Concomitent vor fi infiintate unitati operative cu profil antichimic si pirotehnic la Bucuresti, Brasov, Timisoara si Ploiesti.
Incepand cu data de 15 ianuarie 1951 se infiinteaza Centrul de Instructie al Apararii Pasive a Teritoriului, prin Decizia ministrului afacerilor interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951.
In anul 1952 au fost organizate, pe noua structura administrativ-teritoriala, state majore regionale ale apararii antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localitatilor si unitatilor economice. In anii urmatori, de la bugetul centralizat al statului, se vor aloca importante sume pentru infiintarea infrastructurii protectiei si apararii populatiei, mai ales pentru un eventual conflict armat. Spre exemplu in anul 1958 existau 2921 puncte de prim ajutor medical, 408 statii de degazare, 413 depozite de materiale pentru degazare, 122 laboratoare sanitare, 6 baze de triere raniti si evacuati, un spital de evacuare raniti in jurul Capitalei, 25 statii de transfuzii pentru raniti in caz de bombardamente etc.
Modernizarea conceptiei apararii civile a populatiei, bunurilor si teritoriului in caz de conflict armat, dar si la dezastre, a fost impusa, in primul rand de ruptura provocata de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, de catastrofele naturale care au lovit tara: inundatii, cutremurul din 1977, dar si de unele catastrofe industriale cum au fost marile incendii de pe platformele petrochimice si metalurgice. Asa incat, Legea nr. 2/1978, va consfinti aplicarea, in tara noastra a unei noi conceptii privind apararea civila, in aceasta perioada conturandu-se doctrina pregatirii populatiei si a factorilor de decizie spre a raspunde unor situatii determinate de producerea dezastrelor, precum si privind protectia populatiei in caz de conflict armat.
In anul 1994 apare in mod oficial denumirea de „protectie civila”, iar in anul 2004 se infiinteaza Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin unirea celor doua structuri, respectiv Comandamentul Protectiei Civile si Corpul Pompierilor Militari, institutie care isi desfasoara activitatea si in prezent.


Purtator de cuvant - plt.adj. Alin GALEATA - 0747 051950

* Recomandare generala: pentru alte informatii vizitati si pagina de facebook ISU „Bucovina” Suceava - https://www.facebook.com/ISUSuceava/

Apel unic de urgenţă
Ministerul Administratiei si Internelor
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Prefectura Suceava
Consiliul Judeţean Suceava
Inspectoratul judeţean de Poliţie Suceava
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava
FOTO

FOTO

FOTO

FOTO

<FOTO