Arhiva Comunicate
COMUNICAT

28 FEBRUARIE, ZIUA PROTECTIEI CIVILE IN ROMANIA
(28.02.2019)

Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale, care cuprinde un complex de masuri pentru ocrotirea populatiei, a bunurilor materiale in caz de razboi, calamitati sau catastrofe si asigura conditiile necesare supravietuirii persoanelor afectate.
Instinctul de conservare si de aparare a fiintei umane in situatii de pericol, manifestat si transmis din generatie in generatie de catre comandantii de osti, de populatia insasi, isi gaseste oficializarea scrisa, pentru prima data in istoria poporului roman, in scrisoarea domnitorului Neagoe Basarab (1512 - 1521) catre fiul sau Teodosie, in care il sfatuieste pe el si pe urmasi, ca in caz de razboi, populatia civila (copii, batrani, femei) sa fie dusa (protejata prin evacuare), in zone inaccesibile cotropitorilor, in afara zonelor unde urmeaza sa aiba loc luptele cu vrajmasii cotropitori. Acest inscris ce strabate Evul Mediu, istoria moderna si contemporana a poporului roman se numeste astazi protectia populatiei civile si a valorilor material-spirituale.
Experienta razboaielor, indeosebi a primului razboi mondial, a aratat ca apararea activa nu asigura protectia populatiei civile si functionarea administratiei. Cercetarile stiintifice din deceniile doi si trei ale secolului XX au determinat Marele Stat Major al Armatei Romaniei sa infiinteze structuri in domeniul apararii populatiei si bunurilor materiale in situatii de razboi.
La 28 februarie 1933, prin Inaltul decret regal nr. 468, se aproba Regulamentul de functionare a apararii pasive contra atacurilor aeriene. Aceasta este data de nastere a protectiei civile din Romania, desprinsa din apararea activa, militara.
Agravarea situatiei internationale a determinat o asidua preocupare a structurilor nou create pentru a institui masuri eficiente care sa permita limitarea si inlaturarea efectelor bombardamentelor din aer.
Parlamentul tarii adopta, in anul 1939, Legea pentru apararea antiaeriana activa si pasiva. Prin acest act normativ s-au infiintat centre de instructie de aparare pasiva la ministerele Aerului si Marinei, Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, Educatiei Nationale, Sanatatii si Asistentei Sociale, Cailor Ferate, precum si in fiecare judet, municipiu si oras.
Marile distrugeri ale razboiului au determinat infiintarea unor subunitati de brancardieri, echipe de dezinfectare, grupe de infirmieri si ingrijitori de raniti, cu speranta atenuarii suferintelor oamenilor.
Nevoia protectiei omului si a bunurilor materiale a determinat infiintarea, in anii 1943 si 1944, a unor unitati militare de aparare pasiva. Unitatile de interventie erau destinate pentru a actiona cu rapiditate in zonele bombardate, avand ca misiuni: inlaturarea bombelor neexplodate si dezamorsarea acestora, participarea la stingerea sau limitarea marilor incendii, ridicarea si inlaturarea marilor daramaturi din intreprinderi, repararea imobilelor avariate de incendii si bombardamente, ridicarea de tabere pentru evacuati, sinistrati si adapostirea diferitelor materiale.
Dupa razboi, la inceputul anului 1952, s-a adoptat Regulamentul Apararii locale antiaeriene. Organizarea apararii locale antiaeriene se caracterizeaza prin existenta statelor majore de aparare locala antiaeriana la nivelul regiunilor, raioanelor si oraselor mari, precum si a formatiilor de interventie de diferite specialitati (sanitare, antichimice, de transmisiuni-alarmare, pentru inlaturarea daramaturilor, de paza si ordine, veterinare, de camuflarea luminilor si mascare, de adapostire etc.).
Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea incercare si apararea locala antiaeriana. S-au inregistrat 1570 de morti, 11.300 de raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, iar 35.000 de familii au ramas fara adapost. Valoarea pagubelor provocate de seism s-a ridicat la peste 2 miliarde de dolari. Actionand zi si noapte pentru salvarea de vieti omenesti, inlaturarea avariilor si a distrugerilor, apararea locala antiaeriana a trecut un greu examen si a demonstrat ca sistemul apararii locale antiaeriene, pregatit pentru misiuni specifice razboiului, putea indeplini si misiuni de protectie a populatiei in situatii de dezastre.
In anul 1978, apararea locala antiaeriana a devenit apararea civila prin adoptarea Legii privind apararea civila in Romania.
Apararii civile i s-au stabilit prin noua lege si raspunderi in domeniul activitatii de prevenire, limitarea si inlaturare a urmarilor calamitatilor naturale si catastrofelor.
Revolutia din decembrie 1989 a creat conditii noi perfectionarii activitatii de aparare civila. Prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990, Romania a ratificat Protocoalele aditionale I si II la Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate, fapt ce a creat conditii perfectionarii activitatii de aparare civila.
In paralel cu reforma structurilor militare, apararea civila intra intr-un proces complex de conversie de la o preponderenta a misiunilor sale pentru situatia de razboi la o extindere a acestora pentru apararea impotriva dezastrelor.
Prin Legea apararii nationale nr. 45/01.07.1994, apararea civila devine protectia civila. In septembrie 1996, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea protectiei civile nr. 106, stabilind intr-o conceptie unitara, atributiunile ce revin factorilor de raspundere in domeniu si modalitatile de actiune in situatii de protectie civila.
Pe 8 noiembrie 2004, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 481privind protectia civila, aducand in acord prevederile legale in domeniu cu prevederile legislatiei nou adoptate privind infiintarea Sistemului National pentru Managementul Situatiilor de Urgenta.
Din 15.12.2004, misiunile protectiei civile sunt aduse la indeplinire de componentele Sistemului National pentru Managementul Situatiilor de Urgenta. Din aceeasi data, au luat fiinta Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin unificarea si reorganizarea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari si a Comandamentului Protectiei Civile, precum si inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, prin unificarea si reorganizarea Inspectoratelor de protectie civila cu brigazile/grupurile de pompieri militari.
Daca la inceputul existentei sale, protectia civila indeplinea misiuni exclusiv in caz de conflict armat, in prezent este pregatita sa actioneze si la cutremure, inundatii, alunecari si prabusiri de teren, incendii masive de padure, asanarea teritoriului de munitii ramase neexplodate si alte situatii de urgenta.

Apel unic de urgenţă
Ministerul Administratiei si Internelor
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Prefectura Suceava
Consiliul Judeţean Suceava
Inspectoratul judeţean de Poliţie Suceava
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava
FOTO

FOTO

FOTO

FOTO

<FOTO