Arhiva Preveniri
PREVENIRE

ZIUA INTERNATIONALA PENTRU REDUCEREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE 14.10.2009

Potrivit rezolutiei 44/236 din 22.12.1989 si a rezolutiei 56/195 din 21.01.2002 adoptate de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite, s-a stabilit ca a doua zi de miercuri din luna octombrie sa fie desemnata Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale.
1. Principalele tipuri de dezastre si caracteristicile acestora
Prin dezastre se întelege:
a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori îmbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masa.
În aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;
b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului înconjurator, provocate de accidente.
În acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziile, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se întelege o grava întrerupere a functionarii unei societati, generând pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.
Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice).
O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:
Dezastrele = Vulnerabilitati + Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:
- Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc;
- Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana, a carui extindere poate duce la dezastre;
Hazard:
- geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);
- climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii, desertificare, defrisare paduri);
- epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).
Conform acestei terminologii, se mai definesc:
- criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau împreuna);
- accident = întâmplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmând o situatie normala, având drept cauza activitatea umana;
- accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru natural, din cauza acestuia.

2. Definitii pentru fenomene naturale distructive
- alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de îmbunatatiri funciare;
- cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;
- epidemii = raspândirea în proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;
- fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant;
- inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa în stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

2.1. Apararea împotriva dezastrelor comporta:
- masuri de prevenire si de pregatire pentru interventie;
- masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;
- masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.
2.2. Scopurile apararii împotriva dezastrelor:
- reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre;
- asigurarea unei asistente prompte si calificate a victimelor;
- realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide si durabile.

3. Etapele apararii împotriva dezastrelor:
- pregatire pentru limitarea efectelor dezastrelor;
- declansarea dezastrelor;
- alarmare;
- interventia;
- reabilitarea facilitatilor economico sociale afectate;
- dezvoltarea societatii;
- continuarea pregatirii.

3.1. Principalele masuri de prevenire a dezastrelor:
- includerea problematicii privind apararea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societatii, la nivel central si local;
- realizarea lucrarilor de aparare specifice fiecarui tip de hazard;
- optimizarea activitatii structurilor care asigura coordonarea si conducerea actiunilor de prevenire;
- dezvoltarea cercetarii stiintifice în domeniu.

3.2. Principalele masuri de protectie împotriva dezastrelor:
- instruirea populatiei privind normele de comportament în caz de dezastru;
- exercitii si aplicatii cu fortele si mijloacele destinate interventiei;
- pregatirea operativa a factorilor cu drept de decizie;
- realizarea unor acorduri internationale privind asistenta umanitara în caz de dezastre.

3.3. Principalele masuri de interventie în caz de dezastre:
- cercetare zonei afectate;
- coordonare actiunilor de cautare-salvare (deblocare-salvare în caz de razboi), acordarea asistentei medicale de urgenta etc.;
- evacuarea populatiei si a valorilor de patrimoniu;
- crearea si administrarea taberelor de sinistrati;
- distribuirea ajutoarelor umanitare.


4. Fisele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre
Acest tip de fise au fost elaborate de catre specialistii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fise pentru dezastrele caracteristice judetului Suceava.

4.1. Cutremur
- caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.
- predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii în teren.
- factori de vulnerabilitate: construirea de localitati în zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (în special a populatiei) despre cutremure.
- efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).
- masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament în caz de cutremur.
- masuri de pregatire specifice: înstiintarea populatiei, întocmirea si exersarea masurilor cuprinse în planurile de protectie si interventie.
- masuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautare-salvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico-sociale afectate, distribuirea de ajutoare.
- instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza etc.).

4.2. Alunecare de teren
- caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot aparea ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice etc.), fiind considerat cel mai raspândit fenomen geologic.
- predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
- factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii în zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau îngropate.
- efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.
- masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii în domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.
- masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, înstiintare si evacuare.
- masuri post-dezastru: cautare-salvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrate.
- instrumente de evaluare a impactului: echipe de experti.

4.3. Inundatii
- caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.
- predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, în functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.
- factori de vulnerabilitate: cladiri construite în zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate.
- efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.
- masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.
- masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare.
- masuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautare-salvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.
- instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.


4.4. Seceta
- cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon în atmosfera.
- caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii etc.).
- predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor în zonele de risc etc.
- efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, îmbolnaviri, criza energetica etc.
- masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si înstiintare imediata.
- masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare împotriva efectelor dezastrului;
- masuri post-dezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa etc.
- instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale.

4.5. Poluarea mediului
- cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.
- predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca în tarile în curs de dezvoltare ea este în crestere.
- factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.
- efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.
- masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon etc.
- masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.
- instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei etc.


4.6. Defrisare de paduri
- cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.
- caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta.
- predictibilitate: depinde de politica tarii respective în domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.
- efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc.
- masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului drept combustibil.
- instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reîmpaduriri.

4.7. Epizootiile
- caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.
- predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
- factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.
- efecte: îmbolnavirea în proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.
- masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor etc.
- instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

4.8. Epidemii
- cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.
- caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspândire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat etc.
- predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie etc.
- factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc.
- efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.
- masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.
- masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor etc.
- masuri post-dezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.
- instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta.


5. Cele mai mari dezastre naturale – TOP 10
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, stiinta de asemenea. Cu toate acestea, oamenii înca nu pot controla fiecare aspect al vietii. Dezastrele naturale reprezinta fenomene climatice sau meteorologice în fata carora civilizatia sta ca un spectator neputincios. Iata 10 dintre cele mai puternice dezastre survenite vreodata.

X. Taifun
Cel mai distructiv taifun a fost înregistrat la începutul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul în anul 1906. Rafalele de vânt au avut viteze de pâna la 200 de km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit în timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit Philippine în anul 1984, însa numarul victimelor a fost incontestabil mai mic: doar 1.363 de persoane ucise si mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case în urma furtunii.

IX. Alunecari de teren
Alunecarile de teren reprezinta un fenomen natural destul de des întâlnit, care apare în urma despaduririlor excesive sau din cauza terenului instabil. Si acest fenomen poate lua proportii catastrofale. Un exemplu este dezastrul care s-a produs în anul 1970 în Peru. Nu mai putin de 18.000 de oameni si-au pierdut viata.

VIII. Tsunami
Reprezinta un val oceanic urias, care se formeaza în urma unui cutremur. Cel mai mare tsunami din istorie a lovit Alaska. Se întâmpla în noaptea de 9 iulie 1958. Atunci, un val gigantic cu o înaltime de 524 de metri, de aproape doua ori mai înalt decât Turnul Eiffel, a lovit regiunea Lituya Bay din Alaska. Din fericire, zona este aproape pustie, altfel, sustin expertii, daca mega-tsunami-ul ar fi lovit o suprafata populata, distrugerile si pierderile de vieti omenesti ar fi fost incomparabil mai mari decât în cazul tsunamiului din Indonezia în 2004, care a lasat în urma 230.000 de morti.
VII. Eruptii vulcanice
Cea mai devastatoare eruptie vulcanica a pus în pericol Indonezia în anul 1815. Numarul victimelor umane a depasit 100.000.

VI. Cutremure
Multi dintre noi stim ce este si cum se manifesta un cutremur, iar cei care l-au simtit pe cel din 1977 în România, sunt probabil terifiati chiar si de termenul în sine. Cel mai mare cutremur înregistrat în istorie a avut loc în China în anul 1556. Numarul victimelor s-a ridicat la aproximativ 800.000.

V. Cicloni
Un ciclon devastator a lovit Bangladesh-ul în anul 1970. Au fost ucisi atunci 400.000 de oameni. În afara dezastrului produs de valuri si vântul puternic, un factor de calamitate a fost si nivelul crescut al râurilor din zona, care au inundat multe spatii locuibile.

IV. Secete
Cea mai puternica seceta din istorie a afectat zona Sahl din Africa, în anii '80. Numarul victimelor este estimat la jumatate de milion.

III. Inundatii
Cunoscut sub numele de “Râul Galben”, Huang He este apa care a provocat cel mai mare numar de morti la revarsare. În urma inundatiilor din anul 1887, au existat aproximativ 900.000 de victime.

II. Uragane
Din nefericire pentru Bangladesh, aceasta tara s-a confruntat si cu cel mai distructiv uragan. În urma sa au ramas aproximativ 1 milion de victime.

I. Foamete
Desi nu poate fi considerat în totalitate un fenomen natural, este dezastrul care a facut cele mai multe victime. Timp de 2 ani a fost foamete la începutul anilor '60. Aproximativ 40 de milioane de chinezi au murit atunci în partea de Nord a Chinei.





6. Investitiile de mediu reduc riscul dezastrelor naturale
Investitiile în protejarea naturii pot reduce impactul dezastrelor naturale asupra oamenilor si mediului, potrivit expertilor din cadrul Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Interesul fata de mediu trebuie integrat în strategii de reducere a riscului de dezastre, arata specialistii.
În ultimele doua decenii, peste 200 milioane de oameni au fost afectati în fiecare an de dezastrele naturale, multe dintre acestea având loc în parti ale lumii unde comunitatile sunt mai putin pregatite sa le înfrunte.
“Cresterea continua a numarului dezastrelor naturale si a oamenilor ale caror vieti si proprietati sunt afectate de acestea este în crestere din cauza lipsei de masuri luate de guverne, conducând la degradarea mediului”, a declarat Neville Ash, liderul programului pentru managementul ecosistemelor din cadrul IUCN. “Ceea ce trebuie sa facem noi acum este sa ne asiguram ca populatiile cu cel mai mare risc de dezastre naturale pun managementul ecosistemelor pe primul loc în politicile de reducere a riscului de calamitati”, a mai spus Ash.
Ultimul raport elaborat de IUCN, „Ecosisteme sanatoase pentru securitate umana”, arata ce constituie un ecosistem curat si cum poate ajuta acesta la reducerea dezastrelor naturale si a saraciei.
„Investind în ecosisteme pentru reducerea riscului de hazard si pentru sprijinirea mijloacelor de trai este cheia crearii de comunitati rezistente”, a declarat Jeff McNeely, director stiintific la IUCN. “Dezastrele omoara oamenii, dar au si un impact negativ imens asupra mediului în regiunile afectate.
Pentru reducerea pierderii biodiversitatii avem nevoie de ecosisteme diverse si sanatoase care sunt mai rezistente la fenomene meteorologice extreme”, a mai adaugat specialistul.

7. România, pe acelasi loc cu Iranul în privinta riscului producerii dezastrelor naturale
România se afla printre statele care prezinta un risc foarte ridicat de producere a unor dezastre naturale, într-un clasament al ONU.
Organizatia mondiala a publicat, la Geneva, o lista cu 200 de tari si teritorii care se situeaza la polii riscului de producere a unor dezastre naturale, de la cel mai ridicat, pâna la aproape nul.
Potrivit Strategiei Internationale a Natiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR), tarile cu cel mai mare risc de mortalitate, respectiv de categorie 9, sunt Bangladesh, China, Columbia, India, Indonezia si Myanmar.
România este unul dintre statele care prezinta un risc foarte ridicat de producere a unor dezastre naturale, pe acelasi loc cu Afganistanul, Guatemala, Iranul, Pakistanul, Peru, Filipine si Uzbekistan.
La polul opus, cu un risc de categorie 1, considerat neglijabil, se afla teritorii precum Groenlanda, insulele Wallis si Futuna.

Bibliografie: „Manual de protectie civila” – Lt.col. Nicolae Stan, Editura MAI 2005, www.yuppy.ro, www.ecomagazin.ro, www.ziare.ro, www.green-report.ro



Compartiment Informare si Relatii Publice,
Plt.maj.
Alin Galeata

Apel unic de urgenţă
Ministerul Administratiei si Internelor
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Prefectura Suceava
Consiliul Judeţean Suceava
Inspectoratul judeţean de Poliţie Suceava
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava
FOTO

FOTO

FOTO

FOTO

<FOTO