Untitled Document

ASPECTE PRIVIND ISTORIA POMPIERILOR MILITARI SUCEVENI

    În perioada următoare înfaptuirii Unirii Principatelor Române, una din principalele preocupări ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a celorlalţi conducători ai ţării, a fost organizarea unei puternice armate, capabilă să apere hotarele ţării, şi în perspectivă, să reprezinte principalul instrument în atingerea a două ţeluri: cucerirea independenţei de stat şi făurirea statului naţional unitar român. Deşi Cuza, în scurta sa domnie, nu a putut transpune în practică întreaga legislaţie militară creată şi adoptată în timpul cât a condus destinele ţării, măsurile preconizate au stat la baza legilor de organizare ale armatei din anii 1864 si 1872.
     În baza noii legi de organizare promulgată la 27 noiembrie 1864, forţele armate naţionale se compuneau din 2 elemente:
- armata permanentă şi rezervele ei;
- miliţia formată din dorobanţi, grăniceri şi rezervele lor.
     Printre armele prevazute cu armata permanentă, regăsim şi pompierii, cu un batalion (Bucureşti) şi companii (Iaşi). Trebuie precizat că încadrarea în sistemul militar al unităţilor mentionate era dată de subordonarea faţă de autoritatea militară în privinţa organizării şi disciplinei, cu toate că 2/3 din sumele necesare pentru desfăşurarea activităţii proveneau de la administraţiile locale.
     In anul 1874, odată cu adoptarea Legii puterii armate, în organizarea pompierilor intervin modificări de substanţă. Prin conţinutul art. 37 se stabilea că, Pompierii oraşelor Bucureşti şi Iaşi, precum şi resedinţelor de judeţe sunt organizaţi şi formaţi ca trupe de artilerie, constituind artileria armatei teritoriale. Ei depind direct de Ministerul de Război. Corespunzator noii forme de organizare, unităţile de pompieri primesc şi noi denumiri: divizioane, baterii, semibaterii şi secţiuni. Pentru unităţile de pompieri începea o perioadă mai dificila, perioada materialului de artilerie, instrucţia specifică, aducerea la comandă a unor ofiţeri din artilerie şi geniu, munca de pompieri trecându-se pe planul al II-lea.
  După încheierea primului război mondial şi după semnarea Tratatului de pace de la Paris-Trianon, ansamblul militar românesc cunoaşte un amplu proces de restructurare şi modernizare, impus atât de noile concepţii doctrinare şi experienţa războiului, cât şi de multiplele aspecte legate de cadrul istoric constituit de înfaptuirea statului naţional unitar.
     În mod firesc, acest proces a cuprins şi instituţia pompierilor militari, instituţie înfiinţată în anul 1835 şi care trebuia restructurată pe plan naţional în scopul realizării unui corp de sine stătător, cu atribuţii speciale bine definite, corespunzător contextului economic şi social nou creat.
     Începând cu anul 1924, Inspectoratul de armă nou creat în cadrul Inspectoratului General al Artileriei şi-a concentrat eforturile în direcţia înfiinţării de noi unităţi de pompieri în oraşele în care serviciile de pompieri civili lipseau sau erau deficitare sub aspect organizatoric. Astfel, printre unităţile nou înfiinţate, se numără şi Secţia de pompieri  Fălticeni, al cărei certificat de naştere a fost semnat la data de 10 iunie 1924.
     În noile condiţii istorico-sociale apărute, devenise tot mai evidentă necesitatea adoptării unui nou cadru juridic pentru activitatea pompierilor militari şi civili din întreaga ţară şi, lucru deosebit de important, instituirea unei coordonări unice, la nivel naţional, a întregii activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor şi a altor calamităţi.
     Prin legea aparută la 23 martie 1936, se unificau şi sistematizau cele 4 sisteme de organizare ale pompierilor existente, la acea dată, în România:
- Pompierii militari, existenţi în 48 de oraşe din vechiul regat şi Basarabia.
- Pompierii profesionişti din 7 oraşe în Transilvania, Banat şi Bucovina.
- Pompierii comunali din 5 oraşe ale vechiului regat.
- Pompierii voluntari, în câteva oraşe din Ardeal şi Bucovina şi în numeroase comune din Transilvania şi Banat .
    În urma reformei administrative de la 13 august 1938 prin care din punct de vedere administrativ teritorial, se înfiinţau 10 ţinuturi ce grupau câteva judeţe fiecare, Corpul Pompierilor militari s-a reorganizat în 10 Grupuri ţinutale, printre care se numără şi Grupul Suceava, cu sediul la Cernăuţi.
     În anul imediat următor, la 1 aprilie 1939, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 22207, au fost înfiinţate Secţia de Pompieri Suceava şi Compania de Pompieri Cernăuţi. Încadrarea cu personal a acestor unităţi era asigurată astfel:
- Secţia de Pompieri Suceava:

  1. un plutonier major comandant;
  2. un subofiţer instructor;
  3. 18 trupe.
  4. Compania de Pomieri Cernăuţi:
  5. un ofiţer comandant;
  6. 2 subofiţeri;
  7. 50 trupe.

     Primii comandanţi ai acestor unităţi au fost numiţi plt. maj. Petre Danila la Suceava, respectiv cpt. Virgil Popescu la Cernăuţi.
Din structura Grupului 7 Pompieri Militari Suceava mai faceau parte:
-    Secţia Câmpulung Moldovenesc (înfiinţată la 01.05.1938);

  1. Secţia Dorohoi (01.11.1938);
  2. Secţia Storojinet (01.04.1937);
  3. Secţia Hotin (01.07.1932).

În anul 1940, au fost înfiinţate trei subunităţi noi de pompieri: Secţia Rădăuti, Secţia Siret şi Secţia Vatra Dornei, având asigurată următoarea încadrare cu personal:
- Secţia de Pompieri Rădăuţi:

  1. un ofiţer comandant;
  2. un subofiţer instructor;
  3. 18 trupe.
  4. Secţia de Pompieri Siret:
  5. un subofiţer comandant;
  6. 16 trupe.
  7. Secţia de Pompieri Vatra Dornei:
  8. un subofiţer comandant;
  9. 13 trupa.

     Evoluţia tuturor acestor unităţi a fost brutal curmată prin declanşarea celui de-al doilea război mondial. Lăsată fără sprijin de către aliaţii tradiţionali, România acceptă ultimatumul prin care Basarabia şi Bucovina erau rupte din trupul ţării şi alipite la U.R.S.S.
     La 3 iulie 1940, Grupul 7 Pompieri Militari Suceava a fost desfiinţat, unităţile sale trecând la Grupul "Prut" cu sediul la Iaşi, iar unităţile din nordul Bucovinei au fost evacuate în ţară, înfiinţându-se noi secţii:

  1. Sectia Vălenii de Munte din Secţia Hotin;
  2. Secţia Targu Neamţ din Secţia Storojinet;
  3. Secţia Urziceni din Compania Cernăuţi.

     Pe perioada desfăşurării celui de-al doilea război mondial, regăsim unităţile de pompieri militari din Bucovina reorganizate în Grupul 9 Pompieri Cernăuţi, unitate comandată de mr. Stefan Valahe (03.07.1941), lt. Constantin Popescu (31.10.1942) şi cpt. Dumitru Podeanu (02.09.1943).
În data de 04.04.1944, evenimentele politico-militare au impus o nouă desfiinţare a unităţii, subunităţile de pompieri militari din Bucovina fiind retrase pe teritoriul actual al României, în cadrul Grupului Iaşi, parte din ele fiind desfiinţate.
     Între anii 1949-1952, subunităţile de pompieri militari de pe raza actualului judeţ Suceava au fost subordonate Grupului Zonal de Pompieri Bacău.
     Odată cu împărţirea administrativ-teritorială a ţării pe regiuni, în luna noiembrie 1952 ia fiinţă Serviciul Regional de Pompieri Suceava, având în compunere următoarele subunităţi P.C.I.: Suceava, Botoşani, Dorohoi, Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
     În data de 9 octombrie 1968, prin Ordinul Comandamentului Pompierilor nr.0039794, a luat fiinţă Grupul de Pompieri al judeţului Suceava, având în compunere Companiile de pompieri militari Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Înfiinţarea unităţii a avut loc ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale a ţării pe judeţe, prin desfiinţarea regiunilor. Personalul militar care încadra statul de organizare al noii unităţi provenea din fostele grupuri regionale. La comanda unităţii a fost numit mr. (col.) Mihai Ciobanu, care a deţinut această funcţie până în 1969.
     Pe parcursul celor peste 60 de ani scurşi de la înfiinţarea grupului, dotarea cu tehnică de luptă şi transport a crescut continuu, atât sub raport cantitativ, cât şi calitativ. Obiectivul principal al activităţii pompierilor militari, apărarea vieţii şi a proprietăţii cetăţenilor, a fost îndeplinit cu succes de-a lungul vremii. Mărturie stau multitudinea de intervenţii la incendii, explozii, accidente sau calamităţi naturale.
     După anul 1989, întregul efort al unităţii a fost înscris în ansamblul general al transformărilor economico-sociale din societate. Odată cu înfiinţarea unor noi compartimente şi întărirea altora, unitatea a dobândit o structură modernă şi viabilă, capabilă să contribuie la îndeplinirea cu succes a misiunilor stabilite. Pentru optimizarea intervenţiei în zona de competenţă, în anul 1995 au fost reînfiinţate Compania de pompieri Siret şi Pichetul Gura Humorului.
     Ca urmare a prevederilor Legii nr. 121 din 16 octombrie 1996, în anul 1998 Grupul de Pompieri "Bucovina" al judetului Suceava, primeşte un nou stat de organizare, ce include 3 detaşamente (Suceava, Câmpulung Moldovenesc şi Rădăuţi), 2 staţii (Fălticeni şi Vatra Dornei) şi 2 gărzi de intervenţie ale detaşamentelor Câmpulung Moldovenesc şi Rădăuţi, dizlocate în oraşele Gura Humorului, respectiv Siret.
     Ca o încununare a întregii activităţi depuse, la 26 iulie 1997, în cadrul unei festivităţi onorate de prezenţa domnului General de divizie dr.ing. Crăciun Ionel, comandantul Corpului Pompierilor Militari, Grupul de Pompieri “Bucovina” al judeţului Suceava, a primit Drapelul de Luptă, simbol al onoarei militare, al cinstei şi devotamentului de care au dat şi dau dovadă cei ce sunt permanent în luptă, chiar şi pe timp de pace.
     La 1 mai 1999 se înfiinţează Detaşamentul de Pompieri Fălticeni cu Garda de Pompieri Solca, care acoperă operativ centrul judeţului.
În data de 15.07.2007 se înfiinţează, în cadrul Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi, Garda de Intervenţie Vicovul de Sus, în scopul optimizării intervenţiei în zona de frontieră a judeţului.
     Consecvent ideii de euroconformizare, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi-a reorientat misiunile, plecând de la necesitatea sporirii siguranţei cetăţeanului, a consolidării încrederii şi respectului populaţiei faţă de instituţie şi sprijinului acesteia în efortul comun de prevenire şi stingere a incendiilor, înlaturarea urmărilor grave ale catastrofelor şi calamităţilor naturale. Începând cu 1 ianuarie 2005 a fost organizat şi funcţionează Sistemul National de Management al Situaţiilor de Urgenţă în baza O.U.G. 21/15.04.2004, cu scopul de a asigura, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, precum şi restabilirea rapidă a stării de normalitate în cazul perturbării acesteia.      Pe plan local, ca şi structură deconcentrată, a luat fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al judeţului Suceava, prin contopirea Grupului de Pompieri şi a Inspectoratului de Protecţie Civilă, având în structură cinci Detaşamente de pompieri- Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei- şi patru Gărzi de intervenţie : Gura Humorului, Siret , Solca şi Vicovu de Sus.
     În cadrul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă ia fiinţă Serviciul Mobil de Urgenţă  Reanimare şi Descarcerare care este compus din 2 module, unul de descarcerare şi o ambulanţă cu personal din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina” al judeţului Suceava.
    Acestea au fost înfiinţate în perioadele :

  1. 31.11.2008 la Detaşamentul de Pomiperi Suceava
  2. 29.11.2008 la Garda de Intervenţie Siret din cadrul Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi
  3. 02.12.2008 la Detaşamentul de Pompieri Vatra Dornei

    Comandantii unitatii:
- Maior Ponovescu Constantin 1950-1952
- Maior Vadana Dumitru          1952-1955
- Capitan Socol Tudor             1955-1957
- Colonel Ciobanu Mihai          1057-1969
- Colonel Tuica Nicolae           1970-1982
- Lt.col. Isar Ghiorghe              1982-1989
- Maior Popa Nicolae              1989-1990
- Colonel Gaitan Eugen            1990-2005
- Colonel Lulciuc Lucel            2005 - 2009
- G-ral de Bg Burlui Ion                 2009 - 2018
- Colonel Ghiata Costica                 2018 - prezent

 

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

ROMANIA
Ministry of Administration and Internal
"BUCOVINA" Inspectorate for Emergencies, Suceava Country

Adress: Romania, Suceava, 14 Universitatii St, Suceava Country
Phone: 0230-524426, fax: 0230-524432
WEB : www.pompierisv.ro
E-mail : informarepublica@pompierisv.ro
Chief inspector: Colonel GHIATA COSTICA
SHORT HISTORY
      The first written document about Suceava goes back to February 11, 1388. The Citadell of Suceava, the main fortification of Moldova, has known its maximum development under the reign of Stefan cel Mare si Sfânt (1457-1504).
     During 1775, after the Russian-Turk war, the Ottoman Empire being defeated, Bucovina passed under the domination of the Austrian Empire for one and a half century until 1918 when it regained its independence and was reintegrated, upon its free will, in the Great Romania.
    Geographical coordinates of Suceava County
     Situated in the north-east of Romania, with a surface of 8553.5 km2.
     Most important relief forms: mountainous region, integrated in the Oriental Carpathians Chain, High Hill of Bucovina, Calimani, Rodna, Rarau and Giumalau and plateau region that goes down through the wooden high hill of Bucovina towards the Valleys of Moldova, Suceava and Siret.
     Waters: Moldova, Bistrita, Siret and Suceava.
     The green gold, the forest, occupy more than 52% of the county’s surface, Suceava being considered to have the most extended and rich forestry fund, representing more than 7% of the entire forestry potential of Romania. The most common species are: spruce fir, fir tree and beech tree.
Population: approximately 735000 inhabitants (medium density: 83 inhabitants/km2 )
Administrative units: 5 municipalities, 11 towns, 99 communes.
Military firemen departments: 5 detachments in municipalities : Suceava, Radauti, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei and 4 intervention guards in towns : Solca, Gura Humorului, Siret, Vicovu de Sus.
Voluntary firemen services:114, with 46 auto special cars and 121 motorized pumps.
Basic missions (excerpt):
     Plans and develops inspections, verifications and other preventing actions regarding the application way of legal requirements and establishes the necessary measures for the increase of the security level of citizens and goods.
     Develops public informing activities for the citizens to know the types of risk specific to the area, the preventing measures, as well as the behavior that is to be approached during emergency situations.
     Extinguishes fires, saves people and goods
     Issues legal licenses and certificates
     Monitors and evaluates the types of risk
     Executes, on its own or in cooperation, informing operations and actions, warning, alarm, alert, recognition, research, evacuation, shelter, search, rescue, de-blocking, first aid or emergency medical assistance, fire extinguishing, de-pollution, NBC protection and decontamination, filtration and water transport illumination, reclaiming of unexploded ammunition, protection of material goods and values of the cultural patrimony, support for the survival of the affected population and other measures of protecting citizens in emergency situations.
     Controls and guides the subordinate structures, public and private emergency services.
     Establishes the way of intervening and issues / coordinates the elaboration of responding operative documents.
     Organizes the data base regarding the interventions, analyses periodically the operative situation and values the results.
     Takes part in preparation and intervention actions outside the national territory based on the agreement of the Romanian state.
     Takes part in researching the fire causes, the conditions and circumstances that led to or favored accidents or disasters.
     Establishes, together with the legal bodies, the possible causes of the fire
     Sees and sanctions, through the specialized staff, the breaking down of legal requirements of this domain.
     Develops activities regarding the solving of demands in this area.

Apel unic de urgenţă
Ministerul Administratiei si Internelor
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Prefectura Suceava
Consiliul Judeţean Suceava
Inspectoratul judeţean de Poliţie Suceava
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava
FOTO

FOTO

FOTO

FOTO

<FOTO